S-a lansat libraria virtuala CorectBooks

Proiectul CorectBooks, subintitulat “biblioteca ta la un click distanta”, a fost lansat pe 1 octombrie, in cadrul unei conferinte care a avut loc la Crowne Plaza, in prezenta celor care l-au pus pe picioare: Sorin Rosca Stanescu – director general Virtual Big Bang, academicianul si scriitorul Eugen Simion, academicianul si scriitorul Nicolae Breban, scriitoarea Aura Christi, scriitorul Valentin Nicolau si George Ene – director dezvoltare Virtual Big Bang.

Ideea acestei librarii digitale a fost a sotiei lui Sorin Rosca Stanescu, Steluta, dupa cum chiar acesta a marturisit, tot dumneaei fiind cea care a sugerat ca acest produs sa nu se livreze pana cand toti beneficiarii nu vor fi consultati. Asadar, in aceste zile, creatorii CorectBooks asteapta observatiile, propunerile si criticile voastre pentru a aduce imbunatatirile necesare site-ului, pentru ca dorintele publicului sa fie satisfacute. Adresa librariei online este www.corectbooks.com.
Proiectul librariei digitale ii vizeaza in primul rand pe studenti si elevi, precum si pe toti acei tineri care nu au nici prea mult spatiu si nici prea multi bani pentru a-si face o biblioteca clasica, dar se adreseaza si romanilor aflati in strainatate, care au acces mai greu la cartea clasica. De asemenea, sunt localitati in tara care nu au librarii, in schimb au internet si care se pot bucura de aceste carti. Scriitorii pot fi beneficiarii unui model democratic de competitie, prin aceasta librarie, “unde nu se fac bisericute si cluburi”, a mai spus Sorin Rosca Stanescu, iar editurile care trec prin dificultati financiare in aceasta perioada pot avea in acest mod castiguri suplimentare.

Academicianul Eugen Simion a declarat ca, pentru el, subiectul acestei librarii virtuale este unul dificil, pentru ca generatia dumnealui “s-a format in ideea ca literatura este un text, textul este un discurs, discursul literar este un fel de palimpsest, adica o carte, cum zicea Mallarme, care ascunde o biblioteca.” In prezent, a aparut ideea ca o carte nu mai este o opera de hartie, ci este una virtuala, dar dumnealui a ramas la mentalitatea veche, preferand sa foloseasca pixul si hartia, nu calculatorul. Totusi, a fost convins ca libraria virtuala este un lucru de viitor si astfel a incredintat echipei CorectBooks editiile Pleiade pentru a fi urcate pe site. Academicianul a subliniat faptul ca pe vremuri cartile apareau in mii de exemplare, in timp ce in prezent e vorba de cateva sute, care nici acelea nu se vand bine, in special din cauza preturilor foarte mari. Asa se face ca ideea lui Sorin Rosca Stanescu de a introduce pe site aceste carti nu costa atat de mult, cumparatorului cerandu-i-se mult mai putini bani decat pentru o carte tiparita. “Literatura va fi virtuala sau va muri”, a concluzionat Eugen Simion legat de acest proiect.

Discutia cum ca literatura pe hartie va disparea este veche de 20 de ani, este de parere academicianul Nicolae Breban, care a subliniat faptul ca de fiecare data cand a aparut o noua tehnologie, au aparut si entuziastii aferenti, dar dumnealui nu crede ca literatura, care dainuie de 2000 de ani, va disparea in doua saptamani. Dictaturile, a mai adaugat academicianul, “focalizeaza interesul pentru spiritualitate si arta, marile scoli de filosofie, muzica si literautra nascandu-se sub mari tiranii.” Literatura romana nu a putut fi distrusa de anii de comunism, a continuat Nicolae Breban, desi volumele apareau greu, ele ieseau totusi, asa ca, in prezent, literatura nu are niciun motiv pentru a disparea. Academicianul si-a exprimat tristetea ca, in prezent, cartile lui nu ajung la publicul pentru care ele sunt scrise (studenti, profesori etc), din cauza preturilor exagerat de mari, dar e convins ca, prin intermediul acestei librarii virtuale initiate de Sorin Rosca Stanescu, acest lucru se va intampla.

Scriitoarea Aura Christi, directoare a editurii Ideea Europeana, a declarat ca s-a apropiat cu incredere de acest proiect, de acest “megaportal multifunctional” care este o necesitate. In ultimii 20 de ani, cultura nu a avut foarte multa valoare in ochii oamenilor politici, toate guvernele demostrand in acest fel o politica antinationala, distribuitorii fixeaza preturi aberante, iar scriitorul roman nu mai este privit cu respect, a continuat Aura Christi. Scriitoarea crede, insa, ca acest proiect va avea un efect pozitiv asupra tuturor, pentru ca va readuce scriitorul roman in fata publicului, cititorului i se va aminti ca literatura romana este vie, “iar cartea pe hartie va avea sansa de a fi readusa in actualitate, chiar daca drumul sprea ea incepe cu o carte digitala.”

Proiectul este unul foarte util pentru piata romaneasca de carte, considera scriitorul Valentin Nicolau, proprietar al grupului Nemira, pentru ca scurteaza distanta dintra editor si cititor. Cu ajutorul acestei librarii, editorii vor avea avantajul ca pot aduce pe piata anumite carti care, in format clasic, ar fi tiparite in tiraje foarte mici, deci ar avea preturi foarte mari. De asemenea, cu ajutorul portalului pot fi readuse pe piata o serie de carti care au fost publicate in trecut si acum nu mai au o valoare de consum, si astfel trec intr-o valoare de patrimoniu. “Scriitorul si-a pierdut statuia”, a mai spus Valentin Nicolau, drept pentru care mai nimeni nu mai este interesat de aura acestuia, dar el ramane un personaj important in societatea romaneasca, acest proiect de librarie virtual urmand sa-l repozitioneze in societate. Chiar daca “statuia” nu ii va fi recladita, perceptia publicului despre el va fi alta. Desi formatul clasic de carte nu va fi abandonat pe viitor, pentru ca marii lectori nu se vor putea lipsi de o astfel de placere a lecturii, cartea electronica probabil il va depasi in importanta si in circulatie.

Initiatorii proiectului au mai mentinonat ca intentia este ca libraria virtuala sa ajunga la 10 000 de titluri, iar pretul cartilor vandute pe site sa fie jumatate din pretul pietei. In prezent, cartile sunt in format pdf, dar treptat se vor dezvolta si alte formate. Pe viitor se doreste si publicarea pe CorectBooks a unor interviuri, recenzii si evenimente literare.

Deocamdata, pe site se pot face precomenzi, primii 1000 de solicitanti urmand sa beneficieze de un discount de 25 % pentru orice titlu si pentru oricate titluri isi doresc. De asemenea, toti cei care isi vor face cont pe www.corectbooks.com zilele acestea, vor participa la o tragere la sorti in urma careia se pot castiga 10 iPad-uri la inceputul lunii noiembrie.

Articol aparit pe www.4arte.ro la data de 2 octombrie 2010

Lansare de carte: “Sarbatori sezoniere in India”

Volumul “Sarbatori sezoniere in India” de Amita Bhose, editat de Cununi de Stele, s-a lansat pe 24 septembrie la Palatul Sutu, in cadrul Festivalului Carte si Arte.

Presedintele festivalului, Lucia Ovezea, a deschis lansarea, precizand ca Amita Bhose, indianca stramutata in Romania, a incercat sa faca o paralela intre cele doua culturi, indiana si romana. Pentru ca s-a indragostit de Eminescu si de ce inseamna el pentru poporul roman, Amita Bhose s-a straduit sa-l traduca in limba ei si sa-l prezinte astfel lumii din care ea facuse parte. Acum, insa, prin aceasta carte, a continuat Lucia Ovezea, Amita Bhose aduce informatii in sens invers, din India spre Romania. Desi s-ar putea crede ca daca ne uitam intr-un calendar am putea afla ce e cu aceste sarbatori indiene, cartea merge mai departe si prezinta atat sarbatorile din cartile sfinte, cat si pe cele populare. Pentru ca trebuie sa ne amintim si de valorile stravechi, nu doar sa le pretuim pe cele moderne, e bine sa citim cartea Amitei Bhose, ne-a indemnat doamna Ovezea, pentru ca in acest volum sunt stranse detalii despre sarbatorile indiene pe care poate multi dintre noi nu le stim.

Lansarea a continuat cu discursul lui Carmen Musat-Coman, directoarea editurii Cununi de Stele, care a vorbit si de aceasta data cu mare pretuire despre Amita Bhose traducatoarea lui Eminescu, Amita Bhose fosta profesoara si Amita Bhose omul. Legat de volumul “Sarbatori sezoniere in India”, editoarea a marturist ca s-a pierdut in toate acele date despre sarbatori, dar ca Amita Bhose a structurat totul foarte bine, pe luni, incat sa fie inteles si de catre aceia care nu cunosc nimic despre obiceiurile indiene. Unele dintre aceste sarbatori sunt oficiate de preoti, altele de catre femei, si cateva dintre ele seamana cu anumite obiceiuri care se pastreaza si la noi in anumite zone ale tarii.

Cea mai importanta sarbatoare a hindusilor este Durga Puja, Sarbatoarea Zeitei Mama. Dupa cum chiar Amita Bhose spusese intr-o emisiune radiofonica din 1990, numele Durga (ocrotitoarea) apare in “Rigveda”. Cele doua saptamani de la Luna Noua la Luna Plina sunt considerate perioada sacra, timp in care, conform legendei, zeita coboara pe pamant pentru a distruge spiritul raului. Indienii o adora pe Durga si ca pe o zeita a puterii, dar o trateaza si cu duiosie, ca pe o femeie tanara, relatia lor cu divinitatile fiind una umana. Durga este infatisata ca o femeie frumoasa, puternica si autoritara, care sta in picioare pe un leu si tine zece arme in cele zece maini. Alaturi de ea stau fii si fiicele. Bratele Durgai ocrotesc cele patru zari, iar leul simbolizeaza puterea. Statui uriase sunt coapte la soare, in aer liber, si folosite in timpul slujbei care incepe in cea de-a sasea zi dupa Luna Noua si se termina in cea de-a zecea zi, dupa care statuile se arunca intr-un rau sau lac.

Volumul “Sarbatori sezoniere in India” poate fi gasit pe site-ul Editurii Cununi de Stele.

Articol aparut pr www.4arte.ro la data de 30 septembrie 2010

Lansare “Note, stari, zile” de Andrei Plesu: “Jurnalul meu este perfect inactual”

Andrei Plesu, “unul dintre cei mai iubiti scriitori de la Humanitas”, dupa cum l-a numit Gabriel Liiceanu, a lansat volumul “Note, stari, zile” (un fel de jurnal care include perioada 1968-2009) si audiobook-ul “Minima moralia” pe 27 aprilie, la libraria Humanitas Kretzulescu.

In fata unei adunari numeroase, care a facut ca libraria Humanitas Kretzulescu sa para foarte mica, Andrei Plesu si-a lansat cartea si audiobook-ul avandu-i alaturi pe directorul Editurii Humanitas Gabriel Liiceanu si pe criticul literar Eugen Negrici.

Primul discurs i-a apartinut lui Gabriel Liiceanu, care a precizat ca autorul nu pare sa accepte ca volumul sau face parte din genul numit jurnal. “Eul” propriu este indepartat si se remarca o anumita pudoare si intimidate. Directorul Humanitas ne-a amintit cuvintele lui Constantin Noica, ce spunea ca metoda ideala de a-ti uita eul este “sa-l ineci in apele culturii”. Usor polemic, Gabriel Liiceanu a facut clar faptul ca nu este de acord cu teza sub care Andrei Plesu si-a pus “jurnalul”, pentru ca frumusetea unui jurnal sta in paradoxul pe care il inchide: cu cat autorul vorbeste mai mult despre eul lui, cu atat scrierea lui rezoneaza cu mai multi cititori – pentru ca in intimitatile pe care jurnalul le dezvaluie, oamenii isi recunosc propriile intimitati. Acest tip de scriere este, prin urmare, cea mai apropiata intalnire intre un autor si cititorii sai. Numai ca Andrei Plesu isi refuza aceasta “scufundare in eu”, spunand chiar in prefata cartii ca sa traiesti si sa te analizezi in acelasi timp este “un pagubos joc dublu”. Gabriel Liiceanu se afla in dezacord si cu aceasta afirmatie, pentru ca, a adaugat dumnealui, frumusetea fiecarei vieti consta in a apuca sa atingem varsta la care sa ne intalnim cu necunoscutul din noi: “Daca treci printr-o viata fara sa-ti dezlegi chipul asta al tau, fara sa-i descoperi enigma, cel putin dinspre filosofie cred ca viata cu pricina e putin ratata.”

Dar daca eul a fost indepartat, de ce a scris Andrei Plesu despre cei 40 de ani de existenta cuprinsi in volum, s-a intrebat Gabriel Liiceanu, precizand ca raspunsul vine tot de la autor: pentru a arata formarea permanenta a eului sau, de la 20 la 60 de ani, ca intr-un fel de jurnal al formarii vietii, pentru a arata ce a facut el cu propriul eu dat de natura, cum l-au marcat intalnirile cu cartile, cu muzeele si cu oamenii deosebiti. La final, ni s-au citit si cateva cugetari din carte, printre care si: “Daca s-ar institui un Premiu Nobel pentru ratare, romanii l-ar monopoliza pentru un secol” sau: “Orice nevasta inteligenta va invata cu timpul sa-si admire barbatul fara motiv.”

Criticul Eugen Negrici a comparat apoi Editura Humanitas cu un imperiu care pe 27 aprilie a expus publicului “diamantul coroanei” (cartea lui Andrei Plesu), in fata caruia spiritul critic se simte dezarmat. Autorul se arata interesat de destinul intelectual al tinerilor citiori, intentionand sa-i calauzeasca pe un traseu spiritual, oferindu-se pe sine ca studiu de caz. Totusi, criticul din Ramnicu Valcea a marturist ca nu e convins ca acestia vor putea sa urmeze drumul deschis de autor, pentru ca, pentru a putea urma pe cineva, trebuie sa-i vezi interiorul, sa-i vezi macar o slabiciune, ori literatura facuta de Plesu nu e una a slabiciunii. Autorul nu vrea ca lumea sa se recunoasca in scrierile lui, Eugen Negrici remarcand: “Andrei Plesu nu e dispus, nu e capabil sau nu are taria de a ne inlesni apropierea aratandu-si ranile.[…] Nu ni se comunica revelatii de alcov si nici macar de bucatarie.” Derapajele stilistice sau fragmentele neinteresante lipsesc din texte, chiar si din cele de tinerete, scrierea lui Andrei Plesu fiind exacta de la inceput pana la final.

Cand a venit si randul autorului sa vorbeasca, acesta ne-a marturisit ca in fiecare jurnal exista o falsitate care pe el il irita, aducandu-ne exemple concludente si pline de umor. Dar mai bine sa-l ascultam chiar pe Andrei Plesu vorbind despre aceste jurnale si prezentandu-si intr-o maniera joviala si destinsa volumul “Note, stari, zile”, pe care l-a catalogat drept “perfect inactual”, precum si audiobook-ul “Mimina moralia”:

Lansarea din 27 aprilie 2010 a reprezentat deschiderea seriei de evenimente care marcheaza cei 20 de ani de existenta a Editurii Humanitas.

Articol aparut pe www.4arte.ro la data de 28 aprilie 2010

Lansare de carte la ceas aniversar: “Eminescu si India”

Pe 15 ianuarie 2010 s-au implinit 160 de ani de la nasterea lui Mihai Eminescu, drept pentru care diverse persoane sau institutii au pus la cale evenimente care au evocat intr-un fel sau altul personalitatea marelui om de cultura roman. Un astfel de eveniment a fost si lansarea volumului “Eminescu si India” de Amita Bhose, o lucrare de referinta pentru intelegerea in profunzime a relatiei pe care acesta a avut-o cu spatiul indian.

Cartea Amitei Bhose s-a lansat pe 13 ianuarie la Muzeul Literaturii Romane, unde trei doamne au vorbit cu admiratie atat despre Amita Bhose, autoarea volumului care a constituit, la origine, teza dumneai de doctorat cat si despre viata si activitatea lui Mihai Eminescu.

Carmen Musat Coman, directorul Editurii Cununi de stele, la care a aparut “Eminescu si India”, si in acelasi timp fosta studenta a Amitei Bhose, a vorbit cu emotie despre “Didi”, care, dupa ce a vazut Romania pentru prima data in 1959, s-a indragostit de cultura romana si mai ales de Eminescu si a decis ca poetul nostru merita sa fie facut cunoscut si in India. Si asa, dupa ce a invatat la perfectie limba romana, Amita Bhose (care de altfel, s-a si stabilit in Romania in 1971, lasand in urma familia si o stare materiala excelenta, si ducand aici o viata modesta) a demarat traducerile operei eminesciene in bengali. Pentru ca era o deschizatoare de drumuri, “sora mai mare a lui Eminescu” a intampinat dificultati in demersul ei, pentru ca nu avea pe nimeni care sa stie si romana si bengali si cu care sa se sfatuiasca, dar, dupa 10 ani, munca ei a ajuns la un final.
Dar Amita Bhose nu s-a ocupat doar de Eminescu, ci a predat la Universitatea din Bucuresti cursuri practice de sanscrita si bengali si cursuri teoretice de civilizatie si estetica Indiana si, impreuna cu studentii sai (pe care, de altfel, ii trata ca pe niste prieteni) a redactat de mana un curs, un dictionar si un manual de bengali.

Directorul Bibliotecii “Ioan Slavici”, Lelia Radulescu, ne-a marturisit ca nu a cunoscut-o direct pe Amita Bhose, dar s-a apropiat spiritual de cartile ei, si a vorbit despre Eminescu, privit din perspectiva celui care a reusit sa schimbe viata nu numai a Amitei Bhose, ci si a altor persoane care au luat contact cu opera acestuia, printre care si un profesor brazilian. De asemenea, doamna Radulescu a facut o trecere in revista a studiilor eminesciene de la Viena si Berlin, studii hotaratoare pentru formatia lui intelectuala si care l-au apropiat de filosofia indiana. Amita Bhose a aflat in urma cercetarilor ca Eminescu a studiat intr-adevar limba sanscrita (care i se parea un mister asemanator cabalei) si a afirmat apoi ca el este “singurul poet european care a facut India nemuritoare in tara sa”.

Elena Andronache, fosta studenta si colaboratoare a Amitei Bhose, a vorbit despre Mihai Eminescu cel ale carui poezii au constituit pentru cei din Transnistria, Basarabia, Herta sau Bucovina simboluri ale luptei anti-sovietice si al carui chip, surprins in fotografii, sta sub forma de icoana pe peretii multor case taranesti, incadrat in stergare, ca si cum Eminescu ar fi un membru al familiei lor. Mihai Eminescu nu a fost doar “poetul romantic alcoolic rapus de sifilis”, asa cum a fost catalogat de oficialii culturali romani, ci, de sub aceasta aparenta, iese la iveala ganditorul crestin si patriotul profund, aparator al unitatii tuturor romanilor, gazetarul, traducatorul, analistul politic si economic si creatorul limbii romane moderne. Eminescu a contribuit la existenta statului roman, “chiar si asa ciopartit cum exista el astazi”, a mai adaugat Elena Andronache. Pentru ca articolele sale prin care critica regimul politic erau mult prea virulente, Eminescu a fost inchis intr-un sanatoriu, fapt care echivala cu moartea civila. Disparitia lui fizica, in 1889, a fost privita apoi ca un fel de sacrificiu. Nu sifilisul a fost ceea ce l-a rapus, ci o piatra aruncata in cap de un pacient al sanatoriului, institutie in care oricum Eminescu fusese suspus unor “tratamente” care l-au intoxicat si i-au grabit moartea, a mai spus doamna Andronache.
Eminescu si Amita Bhose au fost legati de dragostea pentru tot ce este romanesc, pentru ca “Didi” nu l-a iubit doar pe Eminescu, ci tara in sine si adevarata esenta a romanilor (nu Romania lui Ceausescu), venind sa traiasca aici de bunavoie chiar in cumplita perioada comunista a Romaniei si suportand diverse sicane din partea autoritatilor.

Pentru mai multe detalii despre Amita Bhose, puteti accesa site-ul http://amitabhose.net, pus la punct de Carmen Musat Coman si Elena Andronache. Cartea “Eminescu si India” poate fi cumparata de pe site-ul Editurii Cununi de stele (editura creata special pentru a publica scrierile Amitei Bhose).

Articolul a aparut pe www.4arte.ro la data de 18 ianuarie 2010